Vacile adora sa asculte muzica usoara, ritmuri lente, clasice. Cu cat vacile sunt mai calme si le place ce aud in jur, cu atat cantitatea de lapte data va fi mai mare. Cel putin asa spune un studiu din 2001, facut de universitatea din Leicester. Melodiile cu mai putin de 100 de beaturi pe minut pot mari cantitatea de lapte muls cu pana la 3%.
Totul se datoreaza relaxarii pe care vacile o fructifica prin lapte mai mult si mai gustos. Depinde foarte mult si de tonalitatea vocii pe care o aud vacile, cine canta melodia, ce instrumente sunt incluse in piesa, cat dureaza. Cu toate astea, cercetatorii din Canada nu prea tind sa creada ceea ce au descoperit colegii din Leicester. Potrivit lor, nimeni nu a mai fost in stare sa repete rezultatele experimentelor din 2001; un pic ciudat, nu? Si daca muzica chiar are un efect asupra vacutelor, nu exista nicio legatura directa cu cantecele pe care le asculta si cantitatea de lapte data. Ce poate face muzica este sa atenueze zgomotele enervante ale masinilor de muls vitele. Dar daca e sa aveti vaci, nu strica sa le puneti sa asculte Rod Stewart sau ceva de genul acesta… Poate va veti imbogati peste noapte, cine stie.
Laptele degresat si fabricarea cremei de lapte. Era o vreme in care nimeni nu bea sau nu-si inchipuia ca poate exista lapte degresat. Pe vremuri, laptele degresat era tratat ca un gunoi si era aruncat in rauri impreuna cu toate substantele care-l insoteau. Numai prin anii 1920, in Wisconsin se aruncau 18.000 de kilograme de lapte anual, o risipa uriasa. Pentru ca li s-a impus sa nu mai faca atata risipa, companiile producatoare de lapte au inceput sa se gandeasca la metode prin care sa foloseasca la ceva si laptele degresat. Prin anii 1950 deja companiile promovau laptele degresat pentru curele de slabire, dupa ce, prin 1940, il vindeau uscat anumitor comercianti. Insa poate cea mai interesanta utilizare a laptelui degresat are legatura cu proteina cazeina.
Prin 1930, oamenii de stiinta din Italia si America au extras cazeina din lapte degresat, au transformat-o in fibre si au folosit-o la tot felul de proiecte. Voiai sa capitonezi scaunele de la masina. Puteai folosi cazeina. Cazeina intrase atunci in domeniul modei, fiind o revelatie pentru creatorii de moda din intreaga lume. De abia prin 1940 cazeina era deja folosita la scara larga. In ultimii ani, cazeina a reintrat in industria modei gratie designerului german Anke Domaske. Fondator al Mademoiselle Chi Chi, Domaske a dus hainele pe baza de lapte degresat la un cu totul alt nivel. In 2011 a inventat o noua fibra numita QMilch, care este mult mai eco decat fibrele din 1930-1940. Sunt 100% naturale, facute din lapte neprocesat, si nu impun si folosirea de chimicale.
Cazeina se obtine din lapte praf, e pusa intr-o masina, unde e taiata, apoi se incalzeste si fibrele sunt filate in fibre subtiri. Odata ce fibrele sunt gata, se poate trece la faza de productie. Hainele se pot spala foarte bine, nu are efecte negative asupra pielii si nici nu provoaca alergii.