Imbatranirea pielii se manifesta prin modificari ale aspectului, dar, mai ales, a structurii sale. Pielea senescenta este subtire, palida, uscata, ridata, lipsita de elasticitate. Pe suprafata ei apar macule pigmentate sau acromice, cicatrice stelare, pete purpurii. Se constata, de asemenea, o frecventa marita a unor tumori benigne (adenoame sebacee, veruci seboreice), a unor tumori cu potential evolutiv malign (cheratoze actinice) si chiar a unor tumori maligne. Asadar, pielea devine vulnerabila la aparitia cancerului de piele. Simultan, se modifica si parul, care se rareste si incarunteste, unghiile se distrofiaza.
Atunci cand imbatranesti, fasciculele de colagen se rarefiaza, apoi dispar. Elastina isi pierde proprietatile de extensibilitate si tonicitate. Se pierde structura de sustinere a pielii, deci vasele sanguine devin fragile, iar socurile mecanice exercitate asupra pielii duc la desprinderea cu usurinta a dermului de epiderm, aparand clivari si leziuni ale tegumentului.
Subtierea epidermului si aplatizarea ondulatiilor papilare fac ca pielea sa fie subtire si laxa si sa se formeze cute sau riduri. Ridurile de expresie par sa fie rezultatul cresterii proportiei de proteine in partile laterale ale ridului si depresiei in centrul acesteia. Pe zonele expuse la lumina (de exemplu, partile laterale ale gatului), apar riduri provocate de o acumulare de material fibros in derm (elastoza actinica). Desprinderea epidermului de derm determina aparitia unor cicatrice stelare. Repartizarea melanocitelor devine, cu varsta, inegala; are loc fie o diminuare a numarului de melanocite, fie o inmultire exagerata a lor.
Numeroase teorii incearca sa explice fenomenul imbatranirii pe baza epuizarii zestrei genetice, a mutatiilor produse in catenele de ADN sau a influentei radicalilor liberi care se formeaza in celule. Dar, in afara unor factori interni, este incontestabil ca unii factori externi legati de mediul si modul de viata al fiecarui individ, au o contributie importanta in procesul de imbatranire.
Expunerile prelungite la soare antreneaza o imbatranire precoce a pielii, radiatiile UV actionand asupra catenelor de ADN, a fibroblastelor si a melanocitelor. Epidermul devine, cu varsta, foarte sensibil la actiunea ultravioletelor, cu atat mai mult cu cat numarul de melanocite (care reprezinta principalul mijloc de fotoprotectie naturala) la adult scade cu 10-20%, din 10 in 10 ani. Asadar, persoanele in varsta sunt mai predispuse sa faca o forma de cancer de piele. Un consult dermatologic este foarte important in aceasta perioada, atat pentru identificarea unor posibile simptome ale cancerului, cat si pentru ameliorarea aspectului tenului (Doamna Profesor Doctor Olga Simionescu ar putea fi persoana potrivita, daca vrei sa consulti un doctor dermatolog care stie ce face).
In sfarsit, factorii iatrogeni (corticoterapia, diureticele) determina uscaciunea pielii, o scadere a proportiei de lipide cutanate si subtierea tegumentului.
